„Prezenta cercetare realizată de prof. Ioan Viman încheie un efort istoriografic derulat pe parcursul a două decenii. Este o lucrare construită din interiorul unei experiențe didactice, dar mai ales din poziția unei perspective „conducătoare” de unități și instituții școlare. În fond, este vorba de o meditație ce a provocat o preocupare și anume aceea de a realiza o istorie a învățământului sătmărean dintotdeauna. Perspectiva și experiența istoriografică sunt, așadar, două achiziții benefice pentru o cercetare amplă și care s-a concretizat în această carte.
Tentațiile monografice ale lucrării sunt evidente prin structura tematică a cercetării și prin subcapitolele de concluzii aferente secvențelor cronologice ale derulării istoriei învățământului sătmărean. Înainte și după 1918, așa cum este structurată această cercetare, istoria învățământului sătmărean este, în fond, un capitol de istorie care talonează marile evoluții din istoria-realitate: politică, culturală, socială, în condițiile în care, în epoca modernă, educația, școala, învățământul au devenit mari politici majore, de stat. Această epocă modernă preia sarcina învățământului de la biserică și de la instituții private, făcând din școală și educație o rațiune de stat. Școlile confesionale sau din patronajul bisericilor au avut totuși un rol și un parcurs deosebit de important în fenomenul educației, instrucției și modelării societății.
Un merit de reținut al acestei lucrări este complexitatea abordării întregului spectru instructiv și educativ, și anume școlile confesionale, școlile etnice, școlile profesionale, astfel încât tendințele monografice și de sinteză, nemărturisite de autor, definesc prezenta lucrare ca un reper de neocolit în istoriografia învățământului sătmărean de până acum și de acum înainte. Există o adevărată analiză stratigrafică a transformării școlilor confesionale în școli de stat, transformare care măsoară sau semnalizează evoluțiile majore din istorie, și anume cele de la tradiție la modernitate, de la puterea bisericii la cea laică, a statului, de la modelul clasic al învățământului, la variantele moderne care vizează formarea de competențe profesionale în cadrul școlilor de meserii. Capitolele de istorie reconstitutivă a instituțiilor de învățământ alternează cu cele care încadrează învățământul în proiectele reformatoare. Iar acest aspect configurează viziunea monografică în cercetarea istoriei învățământului sătmărean. Este de remarcat faptul că aceste tendințe monografice ale lucrării sunt consolidate și clădite de monografiile mai mici dedicate școlilor, care recompun, din succesiunea cercetării lor, panorama învățământului sătmărean.” (Prof. univ. dr. Doru Radosav) - Fragment din Cuvânt Înainte